Tomorrowland – The Shape of the Future / October, 2015 / No.88 project08.10.2015 - 22.10.2015
“The future you have, tomorrow, won’t be the same future you had, yesterday.”
“What, if some day or night, a demon were to steal after you into your loneliest loneliness and say to you: ‘This life, as you now live it and have lived it, you will have to live once more and innumerable times more; and there will be nothing new in it, but every pain and every joy and every thought and sigh… must return to you… Would you not throw yourself down and gnash your teeth and curse the demon who spoke thus? Or have you once experienced a tremendous moment when you would have answered him: ‘You are a god, and never have I heard anything more divine!’ If this thought were to gain possession of you, it would change you as you are, or perhaps crush you.”
– Friedrich Nietzsche The Gay Science: with a Prelude in Rhymes and an Appendix of Songs
În incertitudinea de mâine, căutăm siguranțe, deși poate ne spunem că nu vrem. Chiar și atunci când îmbrățișăm spontaneitatea zilei de mâine, aceasta în sine este o așteptare ce depinde de propria percepție a spontaneității. Iar când înțelesul nostru de ce înseamnă mâine nu se suprapune cu ce ne dictează realitatea zilei următoare, când nici noi nu putem să fim mâine așa cum ne-am propus azi, se nasc dezamăgirile, frustrările, întrebările.
Se spune că viitorul înseamnă posibilitate. Modul în care înțelegem trecutul poate spune multe despre cum vedem viitorul. După analiza fiecăruia asupra trecutului și prezentului, aceste posibilități ale viitorului pot lua forma utopiei sau distopiei, deși pe parcursul secolului al XX-lea, artiștii au fost mult mai precauți față de utopii. Însă, viitorul poate fi și neutru, mai ales dacă luăm în considerare circumstanțe neprevăzute – comunicarea între oameni va fi diferită, percepțiile sociale se vor schimba, dar cum putem da un verdict acestor schimbări? Poate simțim nevoia de a prezice un bine sau un rău din teama de schimbare.
O reflecție asupra peisajului de mâine duce și la întrebări asupra elementelor care pot fi schimbate și celor care sunt inerente naturii umane. Conturarea trecutului poate cere exerciții de imaginație similare cu cele implicate în percepția viitorului – de ce s-a acționat cumva, și nu altfel, ce ne va determina să mergem pe o cărare și nu pe alta? Reîntoarcerea eternă a lui Friedrich Nietzsche sugerează că totul se repetă, că timpul este circular, că nu există un viitor mai bun. Într-un fel, aceasta ar putea sugera lipsa agenției individuale, ea nemaiavandu-și rostul dacă nimic nu poate fi schimbat. Dar, de fapt, filosofia lui Nietzsche este o îndemnare spre acțiuni gândite, pe care le-ai mai repeta, fără promisiunea unei rectificări într-un viitor abstract.
Tomorrowland sugerează puterea imaginației noastre, putere insignifiantă, însă, fără cea a înțelegerii locului în care ne aflăm în momentul acesta.