Paper On

04.03.2014 - 15.03.2014 Parter / Etaj

Photo by

Art Yourself Gallery

Istoria hârtiei. Istoria umanităţii. Şi un exerciţiu extrem de simplu. Am putea oare să trăim într-o lume fără hârtie? Haideţi să încercăm să ne imaginăm!

Ne trezim şi mergem la baie, ne spălăm pe faţă şi nu mai avem nici măcar un serveţel. Ne oferim apoi o porţie de cereale – neîmpachetate, fireşte. Ceai, fără pliculeţe. Cafea, fără hârtie de filtru. În drum spre metrou, nu mai cumpărăm ziarul, simplu, pentru că nu mai există. Şi nu mai există nici bancnote. Adio, bilet la loto! Şi gumă de mestecat, dacă tot a dispărut şi ambalajul. Şi bilet de autobuz. Şi cartelă de metrou. Adio, mesaje publicitare în tren, adio, panotaj stradal! Şi cafea de la automat, în pahar de unică folosinţă, cu capac de unică folosinţă. Adio, scrisori, adio, cutii de scrisori, adio, timbre! Şi colete! Adio, manuscrise! Adio, cărţi! Adio, albume!

…şi nici nu ne vom mai lustrui unghiile, nu ne vom mai corecta machiajul, nu ne vom mai sufla nasul într-o batistă de hârtie. Vom uita de formele pentru brioşe şi de cartoanele pentru prăjituri. Şi de cărţile de vizită. Nu vom mai avea nici facturi, nici bănci, nici companii de asigurări. Nici societăţi de investiţii. Poate doar puţină industrie şi un rudiment de administraţie guvernamentală. Şi puţină lege şi ordine. Dar, categoric, nu vom mai fuma ţigări, nu vom mai folosi şerveţele umede, ne vom oferi cadouri neîmpachetate, nu vom mai trimite felicitări de Crăciun şi nu vom mai aprinde artificii…

De fapt, este aproape imposibil să ne închipuim o lume fără hârtie!

Hârtia. O elegie, Ian Sansom

Editura Baroque Books & Arts

Nistor Sorin / Brutalism

“Fascinat de expresivitatea brută a materialelor, și a formelor, temele abordate au o aparență stranie sau deplasată, cu un aspect dur, tenebros și brutal. Lucrările, sunt realizate monocrom, identificându-se stilul architectural brutalism, preluat într-o manieră ilustrativă.”

Adrian Sandu / memosedimentary 2000-14

Construcţiile pe care le creez au drept model clădiri existente, surprinse fotografic şi apoi recompuse în atelier. Prin aceste acţiuni urmăresc identificarea acelor zone distincte care vor deveni forme marcate prin coduri de culoare, regăsite în compuşii cromatici ai instrumentelor grafice folosite. Fiecare cod cromatic este reprezentativ pentru un anumit grad emoţional atribuit. Un habitat, o construcţie civilă păstrează semnele trăirii indivizilor, al biotopului în care se regăseşte totalitatea sentimentelor specifice naturii umane. Acest fapt este reprezentat de către mine printr-o scriere codificată nespusă într-un limbaj grafic – liniar.

Astfel, mi-am propus să reprezint procesul de extragere/reprezentare a stărilor sufleteşti prin suprafeţe irizante, multicolore opuse unor suprafeţe terne, monocrome. Fiecărei stări sufleteşti i-am atribuit o nuanţă cromatică distinctă, care bineînţeles se regăseşte grafic pe parcursul fenomenului de sedimentare.

În concluzie, lucrările ce fac parte din acest demers sunt rezultatul unei acţiuni duble, de identificare şi mai apoi de scriere prin coduri de culoare. Daca prin identificare inţeleg imortalizarea imaginii concrete a unei clădiri din peisajul urban ce mă înconjoară, prin „radiografiere”, înţeleg pătrunderea dincolo de aparenţă şi crearea unui alfabet colorat al stărilor emotive ascunse, expus liniar.

Amalia Dulhan / “Fragile like you”

Un eveniment recent si neaşteptat din viaţa cuiva apropiat mie mi-a oferit revelaţia fragilităţii minţii umane şi a modului în care informaţia stocată ca amintire sau automatism poate fi pierdută. Limbajul ne defineşte gândurile şi ne ordonează viaţa. Afazia înseamnă uneori pierderea definitivă sau temporară a unor anumite zone cerebrale dedicate limbajului cu consecinţe neaşteptate. Obiecte banale devin străine, cu nume de nepronunţat. Gandurile nu mai sunt alcătuiri gramaticale, mesajele din exterior sunt înţelese perfect dar raspunsul imediat interior este doar emoţie. Fără planuri, fără iniţiative, o continuă uimire şi o paletă emoţională simplificată dar intensă.

Informaţia este fragilă, chiar şi în interiorul nostru. Proiectul face apel la o analogie evidentă cu hârtia, un suport pentru informaţie atât de răspândit în timp şi spaţiu încât poate fi privit ca o oglindă a conştiinţei umane. Şi asemenea conştiinţei care a creat-o, este vulnerabilă, efemeră şi delicată. Obiecte cu nume bizare, flori desaturate şi structuri improbabile expuse alcătuiesc un ansamblu ce încearcă să recreeze şi să analizeze prin demers artistic două stări simultane – uimire şi tristeţe în faţa fragilităţii umane.

Florin Pantilimon / Paper Cuts

“paper cuts” reprezinta efectele consumului iresponsabil si relatia actuala om-natura. Diverse obiecte din hartie: banii, contractele, permisele, ambalajele, desi aparent nevinovate pot sectiona paduri, animale, popoare si minti. Schimbarea sta in…

Alexandru Nimurad

Care este imaginea potrivită pentru viitor?

Ce acțiune sau ce imagine cheie ar putea să descrie în cel mai potrivit mod acest concept: VIITORUL? O amprentă pe un perete de stâncă? Un pergament? O hârtie? O hologramă?

Spunem că trăim momentul, însă fiecare moment al vieții noaste este influențat și este modelat de ceea ce urmează după el, ca și când mereu suntem cu un pas înaintea trupului. Avem senzația că trăim în prezent , dar nu este așa pentru că existăm în mod constant pentru secunda următoare, pentru ziua următoare iar ceea ce ne înconjoară da formă modului în care ne bucurăm sau modului  în care trăim dezamăgirile.

Suntem ca într-o cursă, ne mișcăm doar pentru viitor.

Virginia Toma

Platonicienii cred ca frumusetea este o forma de inteligenta si ca geometria este demonstratia practica a constiintei matematice. Potrivit acestei doctrine, geometria e dovada prezentei frumusetii in materie/energie, la modul evident sau ascuns. Folosind transparenta organica a hartiei drept suport pentru actiunea luminii, am realizat modele geometrice fractale, simetrice, repetitive. Aceasta a permis crearea unui desen in care variatiile au luat nastere in mod subtil, din intesitatea controlata a umbrei. Desene sunt niste sui-generis ferestre spre o dimensiune cuantica si genereaza rezonante armonice prin proiectii ambientale luminiscente. In aceste asamblaje, hartia nu este suportul ci subiectul si materialul din care, prin modelare, pliere, suprapuneri – sunt creeate formele. Desenul rezulta din modelarea hartiei si iluminarea controlata. Singurele materii prime folosite sunt lumina si hartia. Hartia este modelata, iar lumina este ghidata in asa fel incat cele doua se sustin reciproc si construiesc impreuna textura si suprafata.