Eu, Pinocchio
02.10.2013 - 12.10.2013 Parter

Seria de instalaţii expoziţionale ale artistului Bogdan Teodorescu analizează limitele paradoxale dintre funcţiile de adevăr și construcţiile ficționale în contextul interpretării deconstructiviste a realității prin intermediul exercitării practicii artistice şi elaborării discursului mediatic.

Titlul expoziţiei este multiplu referenţial, atât în raport cu caracterul simbolic al personajului popular şi universal Pinocchio cât şi în relaţie cu titlul cărţii lui Isaac Asimov, „Eu, robotul”. Referinţa la alegoria comportamentului personajului literar Pinocchio e corelată cu semnificaţia „paradoxului lui Pinocchio”, potrivit căruia dacă Pinocchio spune că nasul îi va crește, dar acest lucru nu se va întâmpla, înseamnă că el minte, însă, dacă nasul îi va crește atunci când minte, înseamnă că el a spus adevărul. Referinţa la cartea lui Asimov evidențiază un alt paradox creat de cele trei legi ale roboticii care obstrucționează interpretarea.

În lumea contemporană, dispozitivele tehnice care permit accesul la spațiul mediatic de expresie ideologică sunt personalizate până la fetișizare. În aceşti parametri, interpretarea obiectuală a realități poate duce, prin eliminarea funcționalități, la trasformarea înţelegerii ficțiunii ca verisimilitudine.

Tot astfel, în practica artistică, formulările conceptuale în funcţie de înţelegerea relaţiei triadice dintre obiect, reprezentare şi semnificație pot fi deturnate prin crearea ironică a unor paradoxuri funcţionale. Astfel, afirmaţiile vizuale ale artistului produc o situaţie paradoxală: artistul poate opera în substanţa falsităţii prin tehnicile interpretării, construind însă un gen admisibil de adevăr susţinut de valoarea opiniei personale.